Olarit.ro in China

Dragilor, acum un an anuntam intoarcerea din China pentru luna aceasta. Intre timp s-au schimbat putin lucrurile, astfel incat sederea si atelierele vor mai ramane o vreme in Asia.
Raspund in continuare cu placere la email-urile voastre si de ce nu, sper sa ne vedem undeva in lume! 🙂

Numai bine!

Vreau sa gasesc fericirea..

..este unul dintre gandurile pe care parca le zaresc sambata pe fetele oamenilor veniti la atelirul de olarit din Chengdu. O buna parte dintre persoanele care participa la acest atelier, se afla la o cumpana. Exista ceva in viata lor care ii nemultumeste, ceva ce ii face sa isi doreasca o schimbare si o activitate noua care ii atrage.

Atfel, descifrand mai mult sau mai putin expresiile lor, incepem cursul printr-o descarcare fizica si sufleteasca.
Framantam lutul gandindu-se la lucrurile care ne apasa si descarcandu-ne in bulgarele de pamant ce absoarbe tot ca un burete.

Dupa cateva minute cand zambetele, tihna sau calmul se aseaza pe fetele tuturor, incepem sa ne simtim in largul nostru. Putem incepe sa invatam si sa ne exprimam creativitatea.

Olarit la roata – experimentand cu castroane si farfurii

Atelier olarit la roata cu copilasii de la British School

Modelaj in lut – primii pasi spre descoperirea noastra

Share/Bookmark

   Porneam la drum cu mult entuziasm si emotii spre asociatia Calea Victoriei. Cand intr-un final am ajuns in sala de curs si am vazut atatea fete curioase si pe alocuri sfioase indreptandu-si atentia asupra mea, inima a inceput sa imi bata mai tare, mai tare si mai tare. Dupa o prezentare cu multe emotii si cateva cuvinte despre cum am ajuns sa ne vedem in acea seara, atmosfera s-a relaxat. Zambete au aparut pe fetele noatre. Sa nu credeti ca a disparut curiozitatea, ci chiar mai mult, toata lumea se simtea in largul sau, iar intrebarile au inceput sa curga.

     Pe masura ce vasele au inceput sa capete forma, teama de nereusita s-a evaporat. In locul  ei a aparut indrazneala de a eperimenta, curajul e a ne intoarce la vremea cand, fiind copii, luam o mana de pamant si incepeam sa cream jucarii.
    Diversele locuri (de munca) de unde plecaseram in urma cu doua ore erau acum invaluite de un val incetosat. Toate lucrurile pe care le invatam despre noi si despre cei din jur ne trimiteau cu gandul la o lume linistita, calma, in care orice bucata de lut putea sa devina ceea ce imaginatia ne dicta. 

   In ritm de rasete si veselie, incarcati cu energie pentru inca o zi si, asteptand cu nerabdarea urmatoarea intalnire, am plecat spre casa.

De la zero…

   De fiecare data cand incepem o activitate noua dam dovada cu curaj, curiozitate si dorinta de depasire a limitelor noastre. In acelasi timp, primele momente cand luam contact cu lucrul care ne-a aprins interesul, trezesc temeri, griji legate de necunoscutul spre care ne avantam : oare voi reusi? cum ma voi descurca?

    Incetul cu incetul experimentam, invartim din ce in ce mai repede la roata, imbratisam lutul cu patos si transformam bucata de pamant in primul vas ce intruchipeaza dorinta cu care am pornit la drum.